Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi, doi intelectuali apropiaţi de Biserica Ortodoxă, cer ca ortodocşii din România să nu mai sărbătorească Paştele împreună cu ruşii, care „au sabotat unitatea panortodoxă” ci împreună cu lumea catolică şi protestantă.

„Decalajul pascal dintre ortodocși și restul lumii creștine pare o relicvă a Războiului rece. Popoarele ortodoxe, eliberate de comunism, au tot cerut ierarhiilor sincronizarea calendarului, fără rezultat.

Culmea e că BOR nu e pe stil vechi, deci ar putea celebra Paștele odată cu catolicii și protestanții (cum fac ortodocșii din Finlanda și Estonia).

Cu toate astea, mergem cu rușii - și calendarul lor iulian, neîndreptat. Adică taman cu cei care au sabotat unitatea panortodoxă atât prin războiul inter-ortodox din Ucraina, cât și prin neparticiparea arogantă la Sinodul din Creta (2016)”, scrie pe Facabook Teodor Baconschi.

La rândul său, Adrian Papahagi susţine că va cere Adunării Naţionale Bisericeşti şi Sfântului Sinod să ţină cont de calendarul gregorian atunci când se calculează data Paştelui, nu de cel iulian.

„După Paști, voi iniția un amplu demers național, solicitând Adunării Naționale Bisericești și Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să calculeze data Paștilor pe calendarul gregorian (de care oricum ține seama Crăciunul) astfel încât să sărbătorim Învierea alături de toată creștinătatea apuseană (incluzându-i aici, de pildă, pe ortodocșii finlandezi), și alături de concetățenii noștri catolici sau protestanți, fie ei maghiari, sași, români sau orice.

Acest decalaj de calendar e foarte supărător și pentru milioanele de români care locuiesc în Occident, dar nu pot beneficia de zilele libere acordate de statele de reședință, pentru a sărbători Paștele alături de rudele din țară, și trebuie să-și ia zile suplimentare de concediu”, susţine Papahagi.

Struţocămilă iuliano-greogoriană

Având în vedere că unele dintre reacţii au fost negative, Papagagi a ţinut să facă câteva precizări.

„Văd că unii au sărit în aer pentru că am repus pe agendă ceva ce se discută de mult, și față de care Biserica Ortodoxă Română este tradițional deschisă: o singură dată a Paștilor pentru întreaga Creștinătate.

Trebuie știut că:

- aceasta este rezoluția Sinodului de la Niceea din 325, principalmente pe baza computului alexandrin;

- Dionysius Exiguus, de loc din Dobrogea, ajunge la o formulă de calcul prin 525, care, de la Carol cel Mare până la Conciliul din Trento, încheiat în 1563, a permis întregii creștinătăți să sărbătorească Învierea în aceeași duminică;

- după adoptarea calendarului gregorian (amendare necesară a greșelilor celui iulian) în urma Conciliului din Trento, în Occidentul catolic și apoi cel protestant, cei care au continuat să urmeze calendarul iulian (greșit) au avut un decalaj;

- în urma adoptării unanime a reformei calendaristice gregoriene de către statele moderne (după el funcționează azi și România), s-a ajuns la o nouă nesincronizare chiar între ortodocși. Pe scurt: rușii, sârbii și Ierusalimul urmează integral calendarul iulian (neîndreptat, și pe care nici statul rus nu-l urmează), drept pentru care și Crăciunul este decalat față de noi; noi, Constantinopolul, grecii, bulgarii etc. urmăm calendarul gregorian pentru Crăciun (deci ca occidentalii) și cel iulian pentru Paști, profund incoerent; ortodocșii finlandezi urmează calendarul gregorian (aliniat deci celui civil și catolic) pe toată linia;

- au existat încercări de unificare a calendarelor în sec. XX, în special o conferință la Constantinopol în 1923, care a recomandat coerență și urmarea calendarului îndreptat (gregorian), iar BOR a și urmat pentru o scurtă vreme recomandarea, iar Paștele a fost sărbătorit la aceeși dată ca în Apus; o nouă conferință, ținută la Moscova pe vremea lui Stalin, în 1948, a realiniat toată ortodoxia pe calendarul iulian pentru data Paștilor, dar unii am păstrat (ca norocul, măcar) Crăciunul pe 25 decembrie, nu în ianuarie, ca rușii;

- sentimentul general în lumea ortodoxă mai aerisită la minte e că struțocămila iuliano-gregoriană trebuie abandonată, și urmată recomandarea de la Constantinopol, 1923; aceasta ar respecta și dezideratul Conciliului de la Niceea din 325, permițând, cum e și firesc, întregii creștinătăți, să sărbătorească în aceeași duminică Învierea”, mai spune Papahagi.

Sursa: ARQ