Horea Timiş, directorul DSP Arad, trage un semnal de alarmă cu privire la un trafic despre care susţine că este tabu, dar perfect legal, traficul de pacienţi, o practică frecventă în România.

„Traficul de țigări, stupefiante este la modă, dar există un "trafic" tabu despre care nu se vorbește și se face perfect legal sau în orb... să vorbim despre "traficul de pacienți" .

Piața de servicii medicale din Romania este într-o permanentă dinamică și are cea mai mare valoare după piața de energie. Pacientul cu CNP și card de sănătate reprezintă o valoarea contabilă. Avem 17 milioane de asigurați, din care 10 milioane nu plătesc asigurări… doar 5,7 plătesc și aceia sunt salariații. Practic, cifra ce trebuie sa o reținem este 17 milioane de pacienți purtători de bani publici care înseamnă 5% din PIB tranzacționați. Piața de medicamente atinge în acest an 5 miliarde de euro, o creștere de 40% în ultimii 5 ani, ca și valoare.

Citeam un anunț pe net..."vând praxis"...sau "cumpăr praxis". Practic se tranzacționează pacienți pe o piață liberă. Un "obor al pacienților". Aici pacientul devine un fel de criptomonedă medicală, cu valoare adăugată, care oscilează la bursă. Un pacient, cu cât este mai tranzacționat între furnizorii de servicii medicale, cu atât capătă o valoare mai mare. Pacientul se plimbă între cabinetele de MF, policlinicile cu medici specialiști, laboratoare private și farmacii, exact ca o bilă de biliard. La fiecare contact, din fondul de sănătate se decontează o sumă, în spate lui. Și acum imaginea macro. Cu cât ai un bazin de pacienți mai mare, cu atât controlezi mai bine interacțiunile din sistem și decontările. De aici și interesul marilor " brokeri" să cumpere praxisuri cât mai multe, să unească în rețelele de laboratoare și farmacii și clinici, astfel că se deconteaze grupat cât mai mult, din marea felie de cașcaval de 5% din PIB. Nu știm dacă este un lucru rău sau bun pentru sistem, pentru că nimeni nu a făcut un studiu dacă  duce la creșterea speranței de viață, dar dacă aceasta duce la " suprainvestigarea pacientului" atunci un lucru aparent bun se întoarce într-un risc asupra pacientului. De multe ori, risipa necontrolabilă din sistem este dăunătoare pentru sistem sau pacient, iar efectele benefice sunt mai puține. În final, în caz de complicații ale pacienților, tot sistemul de stat poartă povara cheltuielilor și spitalele de stat reprezintă ultima redută de apărare”, scrie pe Facebook Horea Timiş.

Ce soluţii propune Horea Timiş

În continuare, acesta susţine că anumite reţele centralizate trebuie sparte şi trebuie făcută o descentralizare a deciziilor medicale pe judeţe sau regiuni.

„Ce trebuie făcut?

Trebuie sparte aceste rețele centralizate pe consum excesiv de servicii medicale, fără o valoare medicală adăugată demonstrată. De aceea, descentralizarea spre județe/regiuni a deciziilor medicale trebuie făcută pentru a sparge marile monopoluri. Direcțiile de Sănătate, Casele de Asigurări județene și Administrarea Publică Locală cum ar fi Consiliile Județene trebuie să primească mai multă putere decizională de a gestiona eficient bugetele de sănătate. Descentralizarea reprezintă singura soluție viabilă în acest moment. Nici o instituție nu controlează cu adevărat astăzi "calitatea serviciilor medicale". Cu ce cost…, ce oferi? O analiză banală ar scoate la iveală haosul financiar din sistem. Care este costul real a unei operații de apendicită în fiecare județ? O să vedeți că pentru, aparent, același serviciu, oscilațiile sunt imense și asta arată o lipsă de predictibilitate și organizare. Dar pentru o intervenție mai complexă? Dar pentru toate cele 999 de diagnostice??? Ne este clar că centrul a pierdut controlul și nu avem nici măcar un control real al costurilor din sănătate. De aceea revin și spun că doar descentralizarea și revenirea la firul ierbii poate să oprească risipa din sistem și putem să dăm șansa unor regiuni să se administreze mai eficient. Regiunea de Vest are particularitatea ei și succesul accesului la servicii medicale și optimizarea costurilor și a serviciilor medicale se află tot aici în regiune, unde toți partenerii decizionali trebuie să se așeze la masă și se decidă ce este mai bun pentru cetățeni”, mai susţine directorul DSP Arad.