Consilierii locali municipali au votat, astăzi, pentru exercitarea dreptului de preemţiune în vederea cumpărării casei lui Ştefan Cicio Pop, unul dintre corifeii arădeni ai Marii Uniri.

Părăsită de moştenitorii lui Ştefan Cicio Pop, casa a fost scoasă la licitaţie de Direcţia Venituri a Primăriei, din cauza datoriilor acumulate la bugetul local. Prima licitaţie a fost programată să aibă loc pe 28 ianuarie, preţul de pornire fiind de 1.080.000 lei fără TVA.

Un imobil cu mare încărcătură istorică

Este vorba despre un monument cu o mare încărcătură istorică. În toamna anului 1918 aici a fost sediul Consiliului Naţional Român Central şi al Guvernului Transilvaniei, aici hotărându-se Marea Unire de la 1918.

„La data de 18 octombrie 1918, în parlamentul de la Budapesta, Alexandru Vaida-Voievod a dat citire Declarației de la Oradea, prin care națiunea română din Transilvania, Banat și Ungaria anunța că a hotărât să beneficieze de dreptul la autodeterminare. Urmarea acestei decizii extrem de importante, a fost în data de 30 octombrie, când la Hotelul „Jägerhorn” (Cornul vânătorilor), s-a constituit Consiliul Naţional Român, care prin atribuţiile pe care le-a avut, a devenit unicul organism central recunoscut de către românii din Transilvania pentru a-i reprezenta, în toamna anului 1918. Sediul acestuia a fost stabilit la Arad, în casa lui Ştefan Cicio-Pop, situată în strada Fabián Gábor, nr. 7 (actuala stradă Ștefan Cicio-Pop, nr. 3.) Fruntaşul politic arădean își punea energia și averea proprie în slujba naţiunii române. Aici urmau să se întrunească cei 12 membrii ai Consiliului Național Român, constituit din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Lazăr, Aurel Vlad) şi şase reprezentanţi ai Partidului Social-Democrat din Ungaria, secţia română (Ioan Flueraş, Iosif Jumanca, Tiron Albani, Enea Grapini, Bazil Surdu, Iosif Renoiu). În cadrul Consiliului Naţional Român Central (C.N.R.C.) erau trei arădeni, Ştefan C. Pop, V. Goldiş şi I. Flueraş. Ştefan C. Pop fiind ales preşedinte al acestui organism.

Istoricul american, Keith Hitchins, în lucrarea România 1866-1947, în a doua sa ediție, apărută la Bucureşti în anul 1996, la pagina 282 afirmă că acest „Consiliul… şi-a asumat atribuţiile unui guvern provizoriu român”. Cu alte cuvinte, casa personală în care locuia Ştefan Cicio-Pop, a devenit sediul guvernului român al Transilvaniei. Era casa în care, au poposit de-a lungul timpului o serie de personalităţi culturale și politice importante ale poporului român, cum ar fi Octavian Goga, Ion Luca Caragiale, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş etc. Deci casa în care a locuit unul din puţinii deputaţi români din Parlamentul de la Budapesta, a devenit centrul naţiunii române din Transilvania.

Aici a fost stabilit conținutul manifestului intitulat Către Naţiunea Română, semnat de către Ştefan C. Pop, care à fost publicat în data de 6 noiembrie 1918.

În încăperile acestei case, au fost luate decizii de o importanţă epocală pentru toţi românii. Aici au fost stabilite și luate măsurile care au dus la convocarea Adunării Naționale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.

În timpul vizitei la Arad a generalului francez Henri Mathias Berthelot, din ziua de 29 decembrie 1918, extremiști maghiari au tras asupra casei. A fost un noroc că proprietarii casei erau plecați la Sibiu la Consiliul Dirigent, în care Ștefan Cicio-Pop deținea funcția de șef al Resortului Armatei și a Siguranței Publice.

Din păcate, casa nu este într-o stare la care o îndreptățește istoria ei!”, scria la sfârşitul anului trecut prof. dr. habil. Corneliu Pădurean, conform bibliotecaarad.ro.

Sursa foto: bibliotecaarad.ro