Tulburarea de panică este o afecțiune psihologică caracterizată prin apariția frecventă a atacurilor de panică, care sunt episoade scurte, intense de anxietate extremă și disconfort. Aceste atacuri pot fi atât de severe încât persoanele afectate pot crede că suferă de o problemă de sănătate gravă sau că sunt pe cale să moară. Deși atacurile de panică pot apărea și în afara tulburării de panică, persoanele cu această tulburare experimentează atacuri frecvente și repetate, ceea ce le afectează semnificativ viața cotidiană.

Simptomele tulburării de panică

Simptomele unui atac de panică pot varia, dar includ adesea:

• Bătăi rapide și puternice ale inimii
• Dificultăți de respirație sau senzație de sufocare
• Durere sau disconfort în piept
• Amețeală sau senzație de leșin
• Tremurături sau frisoane
• Greață sau disconfort abdominal
• Senzație de irealitate sau de a fi detașat de propria persoană
• Sentiment de iminență a morții

Aceste simptome pot apărea fără o cauză evidentă și pot fi însoțite de o frică intensă de a suferi un alt atac de panică sau de a fi într-o situație în care atacurile nu pot fi evitate sau controlate.

Cauze și factori de risc

Cauza exactă a tulburării de panică nu este complet înțeleasă, dar se crede că o combinație de factori genetici, biologici și de mediu contribuie la dezvoltarea acesteia. Printre factorii de risc se numără:

• Istoricul familial: Persoanele cu un istoric familial de tulburări de panică sau alte afecțiuni de anxietate au un risc mai mare de a dezvolta tulburarea.
• Stresul: Evenimentele stresante sau traumele pot declanșa tulburarea de panică sau pot agrava simptomele existente.
• Chimie cerebrală: Dezechilibrele în neurotransmițători și în regiunile cerebrale care reglează frica și anxietatea pot fi implicate.
• Personalitatea: Persoanele cu trăsături de personalitate precum sensibilitatea crescută la stres sau tendința de a evita situațiile neplăcute sunt mai predispuse.

Diagnostic și tratament

Diagnosticarea tulburării de panică implică evaluarea simptomelor de către un specialist în sănătate mentală, de obicei un psihiatru sau un psiholog. Este important să se excludă alte afecțiuni medicale sau psihologice care pot avea simptome similare.

Tratamentul tulburării de panică poate include:

• Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Această formă de terapie ajută persoanele să înțeleagă și să modifice gândurile și comportamentele care contribuie la atacurile de panică.
• Medicația: Antidepresivele și anxioliticele sunt adesea utilizate pentru a gestiona simptomele. Medicația poate fi prescrisă de un psihiatru.
• Tehnici de relaxare și respirație: Învațarea tehnicilor de relaxare poate ajuta la reducerea intensității atacurilor și la prevenirea lor.

În plus, schimbările în stilul de viață, cum ar fi exercițiile fizice regulate, o alimentație sănătoasă și evitarea stimulentelor precum cafeina și alcoolul, pot fi utile în gestionarea simptomelor.

Sursa: ARQ