În Carpații Meridionali, într-o zonă pilot de 1.400 km², sunt 47 de lupi și

un hibrid între lup și câine, împărțiți în șase haite, arată datele studiului

de monitorizare genetică realizat de echipa Fundației Conservation

Carpathia în perioada 2018–2020. Studiul arată pentru prima dată în

România prezența hibridizării dintre lupi și câini, un pericol care poate

duce la declinul speciei, observat deja în alte țări ale Europei.

Detalii despre proiect, deplasarea lupilor în arealul de studiu și povestea

haitei de la BârsaIzvoarele Dâmboviței:

http://tiny.cc/PeUrmeleLupilorDinCarpati

,,Doar muntele a trăit suficient de mult ca să asculte și să înțeleagă obiectiv urletul lupului.”

Aldo Leopold, scriitor și conservaționist american

Brașov, 4 noiembrie, 2023: Fundația Conservation Carpathia, cea mai mare organizație de conservare din

România, a finalizat studiul de monitorizare genetică la specia lup (Canis lupus), determinând astfel numărul

lupilor din Carpații Meridionali, pe o suprafață de 1.400 km², zonă care se suprapune cu partea estică a

Munților Făgăraș, Munții Piatra Craiului, IezerPăpușa și Leaota. Studiul a analizat amprentele genetice ale

speciei, echipa de monitorizare a faunei colectând 503 probe noninvazive de ADN: probe de urină pe

zăpadă, excremente, fire de păr lăsate de lupi. Acestea au fost analizate la un laborator specializat din

Slovenia, fiind urmăriți 16 markeri genetici specifici canidelor, dar și un marker genetic suplimentar pentru

identificarea sexului. Datele au fost corelate cu rezultatele imaginilor de pe camerele de luat vederi instalate

pe principalele trasee utilizate de lupi în aria de studiu. Pe baza frecvenței cu care au fost observați indivizii

pe camerele instalate de cercetători în pădure, a fost estimată abundența și densitatea populației, parametri

esențiali pentru protejarea acestei specii și pentru punerea în practică a unei strategii de conviețuire cu

comunitățile locale.

Studiul a fost realizat de Fundația Conservation Carpathia cu sprijinul Fundației OAK, Programului

Operațional Infrastructură Mare POIM, Comisiei Europene prin programul LIFE Nature, și al Fundației

Arcadia prin programul Endangered Landscapes & Seascapes Programme.

2,35 lupi/100 km² – densitatea populației în Carpații Meridionali

În cadrul studiului au fost identificați 48 de indivizi unici, 27 de masculi, 20 de femele și un hibrid lupcâine.

După analizarea gradului de rudenie, 40 de lupi și hibridul au fost grupați în șase haite. Ceilalți 7 lupi

FUNDAȚIA 1/3

CONSERVATION CARPATHIA

Calea Feldioarei nr. 27,

Brașov – România 500471

Fax: +40 368 45 24 11info@carpathia.orgwww.carpathia.org

2/3

nu au putut fi atribuiți unei haite și sunt considerați animale aflate numai în tranzit sau animale care aparțin

unor haite vecine și care au fost detectate întâmplător la limitele de teritorii ale haitelor noastre.

Rezultatele studiului indică, de asemenea, schimbări ale perechilor de reproducere și schimbări neprevăzute

în componența haitelor. Astfel, dea lungul celor trei ani de studiu au fost detectate modificări ale perechilor

reproducătoare la 2 din 6 haite.

Densitatea estimată de specialiștii Fundației Conservation Carpathia în zona studiată este 2,35 lupi/100 km²

(BCI = 1,68–3,03). Această densitate este mai mică față de cea din Parcul Național Yellowstone din SUA

(5–9,8 lupi/100 km²; Mech & BarberMeyer, 2015), sau din nordul Munților Apenini din Italia, unde habitatele

sunt mai fragmentate (4,7 lupi/100 km²; Apollonio et al., 2004). În Peninsula Scandinavă, o zonă cu condiții

climatice diferite, unde populația de lupi încearcă să își revină după un declin genetic de amploare,

densitatea lupilor este semnificativ mai mică față de cea indicată în acest studiu (0,18 lupi/100 km²; Milleret

et al., 2021).

Hibridizare între lupi și câini

Studiul confirmă prezența unui hibrid lupcâine, acesta fiind prima confirmare genetică oficială în Munții

Carpați. Deși hibridizarea pare a fi o amenințare nesemnificativă la acest moment, ea poate evolua și poate

conduce în timp la o degradare genetică urmată de o extincție totală a acestei specii. În cazul României,

hibridizarea este un fenomen cauzat de câinii hoinari care au apărut în habitatul lupilor. Prezența lor

pune în pericol sănătatea genetică a populației de lupi pentru următoarele decenii. La 3 detecții ale lupilor pe

camerele de monitorizare, în habitatul forestier, apare și o detecție a câinilor fără stăpân. Pentru a evalua

acest fenomen cercetătorii Fundației Conservation Carpathia au colectat probe de salivă de la 21 de câini

din zona cercetată, concomitent cu perioada în care au fost colectate și probele ADN lăsate în urmă de lupi.

„Prin tehnicile și metodele de studiu pe care ni le pune la dispoziție știința, putem să aflăm o multitudine de

date despre o specie greu de studiat cum este lupul, iar studiul genetic realizat de echipa noastră clarifică

multe necunoscute despre populația de lup din România. Este important să monitorizăm acești lupi pe

termen lung, astfel încât managementul faunei sălbatice și managementul conflictelor cu fermierii să fie

bazat pe date științifice. Astfel putem lua decizii, putem crea modele de conviețuire și putem trage anumite

semnale de alarmă atunci când apar pericole atât pentru oameni cât și pentru lupi, așa cum este și cazul

apariției fenomenului de hibridizării spre exemplu”, declară dr. Ruben Iosif, coordonatorul departamentului

monitorizare a faunei, din cadrul Fundației Conservation Carpathia.

Schimbările climatice, o provocare pentru echipa de studiu

Deși colectarea probelor pentru studiu a fost deschisă tot timpul anului, colectarea sistematică și intensivă a

avut loc în perioada noiembrie–mai, folosindune de zăpadă pentru a urmări activitatea haitelor, în timp ce în

sezonul cald au fost colectate probe doar oportunist. Cantitatea tot mai redusă de zăpadă din ultimii ani a

fost una dintre cele mai mari provocări pentru echipa de teren, care a mers pe urmele lupilor pe suprafața

celor 1.400 km² din Carpații Meridionali, la altitudini între 600 și 2.400 m.

„Studiul este unul pe termen lung și nu se limitează la perioada anunțată. În laborator se află în lucru acum

probele de ADN pentru încă doi ani, procesul de secvențiere a ADN-ului fiind complex. Ne propunem să

colectăm probe și în iarna aceasta”, continuă dr. Ruben Iosif.

3/3

Câți lupi sunt în România la ora actuală?

Estimările oficiale arată că populația de lupi din România numără aproximativ 3.000 de exemplare, însă la

calcularea efectivelor pentru această specie nu sau utilizat metode științifice de monitorizare.

Deși la nivel european România pare să aibă o populație viabilă de lupi, Munții Carpați rămân în continuare

printre cele mai puțin studiate ecosisteme montane din Europa.

Lupul și importanța acestuia

Lupul (Canis lupus) este al doilea cel mai mare prădător de pe continentul european, după urs. Exemplarele

din România au o greutate între 25 și 60 de kilograme. Lungimea corpului unui lup adult este cuprinsă între

110 și 148 cm, iar coada are 30–35 cm. Înălțimea la greabăn variază între 50 și 70 cm. Urechile au 10–11

cm lungime și sunt triunghiulare. În natură, lupii pot trăi 7–8 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani.

Dea lungul secolelor, lupul a fost subiectul multor povești, legende și mituri. Inteligența și calitățile fizice

extraordinare ale lupului au făcut ca omul să respecte și chiar să divinizeze calitățile acestui animal, devenit

un adevărat simbol nu numai la noi, ci și în multe alte culturi și civilizații.

Prezența lupilor influențează abundența speciilorpradă și susțin rețeaua complexă a vieții. Echilibrul

ecosistemelor se bazează pe prezența unor prădători de vârf precum lupii. Prin prădarea și eliminarea din

ecosisteme a exemplarelor vulnerabile (indivizi bolnavi, răniți, tineri sau prea bătrâni), lupii ajută la

menținerea populațiilor de speciipradă mai sănătoase și mai viguroase.

Vânarea copitatelor (cerb, căprior, mistreț) de către lupi reglează distribuția spațială și mărimea efectivelor

acestror specii, astfel încât este menținută la un nivel tolerabil presiunea erbivorelor asupra vegetației. În

lipsa unor prădători precum lupii, erbivorele ar putea afecta negativ regenerarea pădurilor, prin pășunat

intens.

Absența lupilor sau a altor prădători naturali poate duce la dezechilibre în ecosistem, având consecințe

asupra biodiversității și sănătății ecosistemului în ansamblu. În Suedia, din cauza vânătorii, au rămas puțini

lupi, iar elanii distrug pădurea.

Studiul complet:

https://www.carpathia.org/wp-content/uploads/2023/07/1.Fundatia-Conservation-Carpathia-Rezumat-studiu-

monitorizare-lup-cu-ajutorul-probelor-de-ADN.pdf

Rezumat date studiu: http://tiny.cc/PeUrmeleLupilorDinCarpati

Despre Fundația Conservation Carpathia

Fundația Conservation Carpathia este cel mai mare proiect privat de conservare a pădurilor din Europa, care

contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și al

comunităților locale. Din 2009, Fundația a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de păduri și

pășuni alpine în sudestul Carpaților Meridionali, achiziționândule cu scop de conservare, a plantat peste 4,1

milioane de puieți și a reconstruit ecologic peste 1.991 ha afectate de tăieri, și a creat o zonă de 78.000 ha

pe care nu se desfășoară vânătoare sportivă și de trofee.