Canalul  și Clădirile Morilor de pe linia lui, sunt un tot unitar. Măreția, unicitatea și personalitatea Canalului, trebuie reconfirmate, puse în valoare și făcute cunoscute în lumea întreagă.

Linia Canalului, incluzând malurile (digurile, porturile) și drumul de acces de pe partea dreaptă a întregii linii a Canalului, care să permită accestul la intervenții în caz de necesitate administrată unitar.

Actul fundamental - „Contractul de asociere a acționarilor, încheiat în legătură cu Canalul de Moară coborâtor din Crișul Alb, tras în Comitatul Nobiliar Arad”, din 30 iunie 1833 și „Convenția” (Compromissum), din 15 iulie 1842, parte integrantă a Contractului de Asociere, nu au fost declarate nule de jure de instanțele de drept ale Statului Român.

Canalul Morilor nu poate fi administrat sectorial. UNICITATEA Canalului rezidă în modul de gândire, proiectare, construcția lui, în funcțiile și funcționalitatea Canalului. A primit viață, și la rându-i a dat viață multor generații în 184 de ani de existență.

Toate instituțiile și organismele care răspund de destinele acestei opere, monument hidrotehnic, CANALUL MORILOR, este imperativ să se treacă la demararea de acțiuni, colaborarea și conlucrarea întru existența pe veșnicie a Canalului, așa cum au stipulat domnii de pământ care au hotărât construcția Canalului, finalizat în 5 noiembrie 1840, când apa dirijată din albia râului Crișul Alb, la Priza de captare Buteni-Zugău, a udat malurile Canalului și a mânat roțile a 13 mori, de la „izvor” și până la vărsare (golire) în Crișul Alb, punctul terminus fiind localitatea Vărșand, după parcurgerea a 92 km, lungimea totală a Canalului.

La inspecția ordonată de statul ungar de la acea vreme, supravegheată de comisarul regal Zichy Ferencz supraexaminată de inginer Hecskés Iosif, prim director al construcțiilor din țara Ungariei, se arată că această lucrare a fost găsită fără nici o excepție, perfectă și utilă, iar această construcție realizată cu enorma cheltuială de către acționari, să fie confirmată și prin lege.

În art. III din – Convenție se legiferează dorința testamentară a subscrișilor Actului fundamental, stipulând: interesul fiecărui societar al Canalului Morilor este de nedespărțit unul de al celuilalt, așa se explică faptul că această Asociație este de neîmprăștiat pe vecie.

Nimeni nu a contestat până acum, Testamentul lăsat și Actul fundamental, drept care acest Canal, noi îl putem admira astăzi.

Domnii de pământ care au hotărât Construcția Canalului Morilor, ce va purta numele arhiducelui chezaro-crăiesc Jon Josif de Habsburg 1796-1847; - conform art. I din Convenție (1842): Palatinul Țării arhiducele care este și unul dintre membrii Asociației, și-a asumat părtinirea acestui Canal, pentru succesul intreprinderii asociaționiste, de la începuturile sale (1833) și până la sfârșit (1840), în semn de perpetuă recunoștință, această lucrare va fi numită „Canalul Morilor Palatinul Józef al Crișului Alb din Comitatul Arad” și sub această denumire dorim să fie înarticulat în lege.

Canalul Morilor din județul Arad este UNIC în Europa prin:

• Linia Canalului urmărește curba de nivel. Apa curge gravitațional.
• Statul regal ungar și Curtea imperială de la Viena nu au contribuit nici măcar cu un florin la Construcția Canalului. Asemenea lucrări nu erau susținute de statul de la acea vreme. În sarcinile statului privind regimul apelor intrau numai regularizările râurilor și a văilor de munte cu probleme.
• Întreaga lungime a Canalului – 92 km – se află pe teritoriul județului Arad – România.
• În art. 3 – se enunță: fiecare membru asociat, în hotarul său, pe unde trecea Canalul, va ceda (dona) în mod gratuit, terenul aferent pentru albie și maluri (porturi).
• „Contractul de Asociere a Acționarilor încheiat în legătură cu construcția Canalului de Moară”, este parafat în Arad în 30 iunie 1833.
• „Convenția” din 1842, ca parte integrantă a Contractului de Asociere, este semnată în Arad, în 15 iunie 1842.
• Canalul Morilor este o operă arhitecturală, monument de construcție hidrotehnică și totodată monument antropic, dătător și primitor de viață, realizat să existe pe veșnicie.
• Munca brută, grea și istovitoare, au prestat-o locuitorii de pe Linia Canalului, având ca ajutoare: sapa și lopata, hârlețul și budacul, roaba și targa, iar unde se impunea, carul tras de boi. Lacrimile vărsate și dureroasa lor speranță, precum și sângele cu care au semnat domnii de pământ Actul fundamental, va fi blestemul lor pentru noi, cei care nu vor să existe întru veșnicie, această realizate tehnică UNICAT.
• „Lucrările de construcție la Canal, au făcut să circule în Comitatul Arad cca. 100.000 fl. anual. Participarea locuitorilor din satele riverane la muncile de la Canal a fost numeroasă, ceea ce i-a determinat pe preoții parohiilor din multe localități să organizeze procesiuni religioase, mulțumind lui Dumnezeu pentru darul revărsat asupra localităților.” (p. 29, S. Marki, p. 536,537).

Legea XIV/1884 și Legea XXIII/1885 emise de Statul regal maghiar în baza cărora au fost elaborate Statutele de funcționare, în care sunt prevăzute proceduri de apărare contra inundațiilor, sunt întărite și actualizate în Legea Regimului apelor publicată în M.O. 137/24 iunie 1924, art. 9, alin. 5.

Concret, este vorba despre calea de acces, acel drum agricol existent din timpuri imemoriale, pe lângă malurile construite (diguri) ale canalelor, sau pe lângă malurile râurilor, indiferent de locația lor. Terenul aferent pentru albie și maluri (porturi) și pentru căile de acces, la Canalul Morilor, a fost cedat în mod gratuit. Nimeni nu poate revendica – indiferent cum a obținut – terenul amintit mai sus.

Canalul Morilor își aparține si-eși! Stema Județului Arad ar fi mai bogată și reprezentativă, dacă ar figura și Canalul Morilor pe ea.

Am mai făcut o propunere: Canalul Morilor să aibă o zi de sărbătoare, prin care să-i cinstim existența și comemorarea celor ce l-au construit. Nu prin muzică și jocuri, ci prin  sesiuni de comunicări scurte, după care populația satelor vicinale să treacă la curățarea malurilor și albiei Canalului Morilor.

P.S. Anexez câteva fotografii care arată Starea Canalului în aval de Moara Seleuș. Se dorește trecerea în neființă a acestei lucrări hidrotehnice UNICAT pe Mapamond!?

Aurel Dragoș, autorul Monografiei Canalului Morilor din Județul Arad.

Sursa: ARQ