Jurnaliştii de la Adevărul au dat publicităţii o hartă a locurilor unde se găsesc vipere în România, pe care, din păcate şi Aradul este prezent, aici fiind des întâlnită vipera de munte.

De altfel, în ultimii ani, viperele şi-au făcut simţită prezenţa la Juliţa, unde a muşcat un bărbat aflat pe stradă, la Agrişu Mic, în comuna Hăşmaş, la Lipova, Bârzava, Neudorf, un bărbat de aici fiind muşcat de o viperă ascunsă sub capota maşinii. Nici zona Şiriei nu a fost ocolită de vipere, acestea fiind semnalate în apropierea Cetăţii, dar şi în zona drumului ce duce înspre Mănăstirea Feredeu.

Ce spun specialiştii

Potrivit specialiştilor, începând cu anul 1984 numărul viperelor s-a înmulţit în zona de Vest a Munţilor Zărandului, semn că au avut parte aici de condiţii propice.

„Pe teritoriul judeţului Arad existenţa viperidelor a fost semnalată începând din anii 1980, ele migrând de la Cetatea Deva pe Valea Mureşului, deoarece în această regiune sudică a judeţului este mai cald. În zona Bârzava şi Şoimoş, au existat însă vipere cu mulţi ani în urmă, în anul 1975 a fost capturată o viperă cu corn în zona Şoimoş. Începând din anii 1984 şi până în prezent, au fost semnalate tot mai multe exemplare, mai ales în partea de vest a Munţilor Zarandului. Extinderea arealului din sud spre nord, s-a realizat probabil din cauza unor veri calde şi secetoase. În anul 1984 profesorul Cârlig T. a observat la marginea pădurii de stejar din spatele releului de televiziune de la Şiria , primul exemplar de Vipera berus. Ulterior viperele au fost observate şi pe Valea Cladovei. În perioada 2002 – 2006, din observaţiile făcute am constatat că numărul exemplarelor de viperă a crescut, găsindu-se totuşi mai rar. Ele fiind depistate în zonele Şiria, Valea Cladovei, Şoimoş, Bârzava, Săvârşin şi chiar în zona Sebişului.

Exemplarele observate aparţin speciilor Vipera berus şi Vipera ammodytes.

Lungimea corpului la viperele care trăiesc în aceste zone, fiind de 60 – 65 cm femelele şi 70 – 75 cm masculii. Cele care trăiesc pe substrat granitic sunt mai închise la culoare decât cele care trăiesc pe micaşist, observându-se foarte bine fenomenele de homocromie. Deasemenea au fost observate vipere fără mici insemne morfologice, în afară de

culoarea generală a corpului care este aproape neagră şi distincţia capului faţă de corp. Din păcate, de multe ori când sunt întâlnite de către localnici, sunt omorâte. De aceea aceste specii de şerpi trebuie cunoscute mai bine, atât pentru prevenirea unor accidente, cât şi pentru protecţia lor.

Pe teritoriul jud. Arad, în partea de sud, dar şi în partea de vest a Munţilor

Zarandului , au fost observate exemplare de viperă din speciile Vipera berus şi Vipera ammodytes mai ales după anul 1984, când numărul acestora a crescut, cu toate că pot fi observate mai rar”, se arată în „Cercetări privind arealul viperidelor pe teritoriul judeţului Arad”, lucrare realizată de Marian Cărăbaş şi apărută sub egida Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

Cum stăm cu serul antiviperin

Potrivit reprezentanţilor Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, de doi ani nu au fost cazuri în care arădenii să fie muşcaţi de vipere, dar cu toate acestea spitalul are pe stoc ser antiviperin. „Ultimu caz a fost în urmă cu doi ani. La Unitatea de Primire Urgenţe există tot timpul două doze de ser antiviperin, pentru a fi folosite în caz de nevoie, stocul fiind completat ori de câte ori una dintre doze este folosită”, a declarat Simina Roz, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad.

Intraţi AICI pentru mai multe detalii.

Sursa: ARQ