Stau în fața tatstaurii laptop-ului și caut un tilu pentru cronica meciului Rapid- UTA. Îmi vin în minte zeci, dar nu știu ce să aleg, de aceea rog pe cei care suferă pentru UTA, pe cei care se bucură pentru existența ei, pe cei neutri, pe cei răutăcioși, pe cei dubioși cu rezultatele, pe cei care au jucat fotbal , pe cei care doar au văzut fotbal, pe toți îi rog...dați-mi un titlu!

E greu să-ți faci o părere cât de cât obiectivă asupra acestei ciudate partide. Citesc zecile, sutele de păreri de pe rețelele de socializare , dar nu mă ajută.

Atunci, mă întreb pe mine însumi, întrebarea ÎNTREBĂTOARE... Cea mai ÎNTREBĂTOARE.. Cum poate Mircea Rednic să șarjzeze pe încăpățînarea de a-l menține în teren atâta timp pe Omondi, întrebare pe care crainicul Digi o punea din 10 în 10 minute.

” Mână moartă” ” Nefolositor”, ”Jucător periculos pentru coechipierii săi”... repetări din 10 în 10 minute, iar Rednic, jucător cu experiență de necontestat, de valoare de necontestat , de antrenor de necontestat se crampona să-l țină în teren...

Și Benga a greșit în primul, minut , greșeală cu plumb în picioare și ceață densă în sufletele coechipierilor, dar pe parcursul meciului n-a mai avut mari probleme. Omodi, în schimb, se deplasa pe teren, ca un aspirator-robot din acela autoteleghidat, în toate părțile, cu aceeași viteză ( 1), culminând cu scurtcircuitul din minutul 82 când ” praful ” adunat ia-ncețoșat mintea făcând un nou cadou rapidiștilor.

Comparând un pic partida de la București cu cea de la Arad cu Petrolul, găsim puțină asemănare. La Arad, am condus în prima repriză când am jucat ceva mai bine decât adversarii, dar în repriza a doua, ploieștenii ne-au sufocat. La București, UTA a fost cea care a dominat repriza a doua, dar degeaba.

Cernând prin sita evoluțiilor, este clar ca bună-ziua că UTA nu are deloc, dar deloc, deloc, compartimentul Înaintare. Degeaba au venit în lotul roș-albilor, Vlad Morar și Tudorie. Degeaba ai în benzi un Fabry și Micovschi, dacă doar unul mișcă și nu va mai mișca nici el din vară.

Degeaba ai la mijloc un Freitas și un Mihai, dacă doar juniorul arădean se face folositor în aproape toate meciurile.

Și venim încet, încet spre compartimentul Apărare. Cât credeți că vor mai rezista Stolnic, Benga, Căpușă sau Rodriguez?

Concluzia mea este:

Să ne bucurăm că am urcat în clasament, în locuri cât de cât liniștitoare și mai mult, să ne bucurăm că există încă speranța că vom prinde un loc în play-off.

Regretul meu:

S-a renunțat prea ușor la tinerele talente , produse de Academia UTA. Așa cum evoluează un Omondi, un Vlad Morar, un Grigorie, cum a evoluat un Ofosu, la fel și, precis mai bine ar fi evoluat un Ahmet, un Iurasciuc, un Stanciu, un Hrezdac, un Ristin .... măcar ăștia erau de-ai noștri și mai ieftini.

Poate găsesc un titlu mai optimist , după meciul cu Craiova lui Mititelu!